Vineri, 30 ianuarie, a avut loc, la American Corner, spațiu din incinta Bibliotecii Naționale a României, întâlnirea membrilor consorțiului care implementează proiectul ECHOES of Memory - Interactive Conversations with Holocaust Survivors through AI, finanțat prin Programul Citizenship, Equality, Rights and Values (CERV) al Uniunii Europene ????????.

Întâlnirea a reunit, online și în persoană, reprezentanți ai organizațiilor partenere: TWI Hellas și Center for Education and Innovation (Grecia), Lithuanian Jewish (Litvak) Community (Lituania), Terraforming (Serbia), Stowarzyszenie Euro Lider și Muzeum Getta Warszawskiego / Warsaw Ghetto Museum (Polonia), precum și Universitatea de Vest din Timișoara, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Federația Comunităților Evreiești din România, reprezentată prin Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”.

Proiectul ECHOES of Memory urmărește să sprijine educația despre Holocaust prin dezvoltarea unor instrumente de inteligență artificială construite pe baza mărturiilor supraviețuitorilor, astfel încât procesul de învățare să fie mai accesibil, interactiv și relevant, în special pentru tineri.

Discuțiile din cadrul întâlnirii s-au desfășurat pe parcursul mai multor ore și au vizat colectarea, selectarea și procesarea mărturiilor, precum și modul în care aceste istorii de viață pot fi puse în dialog cu arhive, colecții muzeale și materiale educaționale existente.

Un alt subiect central a fost adaptarea mărturiilor la noile instrumente digitale, cu accent pe utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale și a conținutului istoric.

Participanții au abordat și aspecte etice legate de responsabilitatea față de memoria victimelor, limitele utilizării tehnologiilor AI și necesitatea unor criterii clare privind sursele, acuratețea informațiilor și evitarea distorsionărilor.

Nu în ultimul rând, participanții au insistat pe importanța implicării unor organizații diverse din domeniile educației, cercetării, culturii, memoriei și tehnologiei, pentru a construi o abordare comună, responsabilă și sustenabilă de păstrare și transmitere a memoriei Holocaustului.

Vineri, 30 ianuarie 2026, la Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România „Dr. Nicolae Cajal”, a avut loc vernisajul expoziției „Primii care au știut. Documentarea timpurie a Holocaustului din România”

Expoziția oferă publicului o perspectivă documentată asupra modului în care atrocitățile din perioada 1941–1944 au fost percepute și relatate chiar în timp ce ele se desfășurau sau imediat după război.

Vizitatorii au putut vedea documente inedite și fotografii de arhivă provenite din România, Israel și SUA; mărturii timpurii care demonstrează efortul de a lăsa o urmă scrisă a adevărului istoric; o analiză a modului în care Holocaustul din România a fost reflectat în publicațiile și arhivele vremii.

Realizarea acestui demers a fost posibilă datorită colaborării dintre Federația Comunităților Evreiești din România, prin CSIER-WF, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” –  Academia Română – din Iași.

Echipa proiectului:

Curator și coordonator: Adrian Cioflâncă

Cercetare: Adrian Cioflâncă, Anca Tudorancea

Traducere și corectură: George Weiner, Diana Mărgărit

Logistică și organizare: Andreea Balaban, Cătălin Bontaș

Grafică și DTP: Irina Weiner-Spirescu

Evenimentul a făcut parte din programul european Echoes of Memory- Interactive Conversations with Holocaust Survivors through AI, finanțat prin Programul Citizenship, Equality, Rights and Values (CERV) al Uniunii Europene.

Joi, 29 ianuarie 2026, a avut loc la Jewish Community Center proiecția documentarului „Rebeliunea și Pogromul”. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (CSIER) și a atras un public interesat de istoria comunității.

Filmul, realizat de Adrian Cioflâncă și Teodora Drăgoi pentru TVR, a fost punctul de plecare pentru o discuție deschisă despre evenimentele care au avut loc în România.

Au luat cuvântul: Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, care a subliniat relevanța acestor proiecte pentru comunitatea actuală; Adrian Cioflâncă, directorul CSIER-WF și unul dintre realizatorii filmului și Anca Tudorancea, secretar științific în cadrul CSIER-WF.

Întâlnirea a oferit participanților ocazia de a discuta direct cu realizatorii și de a analiza documentele de arhivă prezentate în producția TVR.

Proiecția a fost organizată în cadrul programului ECHOES of Memory – Interactive Conversations with Holocaust Survivors through AI, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Citizenship, Equality, Rights and Values (CERV).

În data de 26 ianuarie 2026 a avut loc comemorarea victimelor Holocaustului la Templul Coral, un moment dedicat memoriei istorice și responsabilității față de trecut.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, lideri politici și diplomați. Au luat cuvântul: Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România;
Sorin Grindeanu (viceprim-ministru) și Mircea Abrudean (Președintele Senatului);
Reprezentanții Administrației Prezidențiale, Primului Ministru și Camerei Deputaților;
Lideri ai PSD și UDMR; Reprezentanții Ambasadelor Germaniei, Israelului și Statelor Unite.

Un semn de solidaritate au trimis și reprezentanții cultelor, inclusiv Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romano-Catolică.

Ceremonia a inclus momente de reculegere și rugăciunea Kaddish, alături de un program muzical susținut de Corul Preludiu - Voicu Enăchescu.

În cadrul evenimentului a fost proiectat un fragment din filmul documentar „Rebeliunea și Pogromul”. Această producție a Televiziunii Române (Redacția Alte Minorități) a fost realizată de Adrian Cioflâncă și Teodora Drăgoi, sub coordonarea producătorului Boris Velimirovici.
O parte din cercetarea care a stat la baza acestui documentar a fost realizată în cadrul programului ECHOES of Memory – Interactive Conversations with Holocaust Survivors through AI, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Citizenship, Equality, Rights and Values (CERV). Filmul reprezintă un instrument esențial pentru înțelegerea tragediei Pogromului de la București și pentru păstrarea vie a mărturiilor supraviețuitorilor.

Cu tristețe și regret, anunțăm dispariția dintre noi a istoricului Lya Benjamin (16.05. 1931 – 9.11.2023).

Cercetător al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – ”Wilhelm Filderman” din 1985, participa încă la activitatea de cercetare și publicare ca membru senior și a lucrat până în ultimul moment având mereu în lucru un articol pentru ”Realitatea Evreiască” sau Revista Baabel.   Este autoarea a numeroase studii, volume de documente și antologii privind istoria evreilor din România în general și în particular despre perioada Holocaustului. A fost membru al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România și a îngrijit editarea volumului de documente ce a însoțit raportul comisiei (Polirom, 2005). A participat la conferințe și simpozioane în România, dar și în alte țări precum: Statele Unite, Israel, Germania ș.a.  A primit în 2007 Premiul Ianculovici pentru lucrările publicate pe tema Holocaustului și a istoriei evreilor din România, decernat la Haifa, Israel, iar în 2014 a fost  premiată de Ambasada SUA în România în cadrul premiilor “Femei Curajoase”.

 A fost un reper al istoriografiei evreiești din România, a cercetat teme dificile și a spus adevăruri incomode și nu în ultimul rând a fost un model pentru colegi. A lucrat cu generozitate împreună cu tineri la expoziții, culegeri de documente, cărți, proiecte, lăsând în urmă multe amintiri și momente. Ne amintim vocea ei, atenția ei la detalii, intervențiile ei pentru a completa detalii care mergeau până la citarea paginilor din bibliografie. În ultimii ani a fost prezentă la multe întâlniri înregistrate pe internet ale Centrului și astfel datorită tehnologiei va fi mereu aici. În ultimii ani lucra la o biografie, pentru care a lăsat o serie de înregistrări și însemnări. Mărturiile ei despre istoria trăită ne vor fi din nou utile.

Rămâne un reper profesional, un coleg iubit.

Colegii, prietenii, cititorii regretă dispariția, dar pentru mulți rămâne aproape în amintire.

Z"L