David Iancu DAVID, născut la 30 mai 1909, de profesie măcelar, în ziua de 29 iunie 1941, ora. 18.00, a fost ridicat de acasă, din str. Lăutari nr. 68, dus la Chestura Iași, apoi urcat în trenul morții spre Călărași. A murit peste câteva săptămâni, la spitalul din Călărași, din cauza rănilor căpătate. Decesul a fost înregistrat la 19 august 1941. Avea 33 de ani. În urma sa au rămas o soția, Ester David (care avea 35 de ani în 1941), cu care era oficializat din 1932, și un copil, Beno David, născut la 20 ianuarie 1941, care, așadar, avea 5 luni în timpul pogromului.
Trebuie vorbit și despre femeile evreice care au suferit în timpul pogromului de la Iași. Nu este vorba doar de cele câteva zeci care au murit în timpul violențelor, ci și de miile care au rămas văduve. Printre ele s-a aflat și Rifca (Rebeca) Fadelman. Născută la 21 mai 1891, la Vaslui, într-o familie fără posibilități (Rosintal), s-a căsătorit în 1911 cu Oișie Fadelman (n. 1888, în comuna Drânceni, județul Fălciu), al cărui tată fusese comerciant în Huși. Oișie a lucrat între 1932-1938 la Fabrica de bere Azuga și cu banii de acolo și-a întreținut familia. Și-a pierdut locul de muncă odată cu venirea la putere a guvernelor antisemite. Viața familiei a pendulat între Vaslui și Iași. În duminica pogromului de la Iași, Oișie a fost ridicat din str. Anastasie Panu nr. 7 și a ajuns în trenul morții spre Podu Iloaiei, unde a murit. Astfel, Rifca a rămas văduvă, cu doi copii (Silvia și David) și fără sursă de venit. Apoi a rămas și cu o infirmitate din cauza unei coxalgii. După război, a depus dosarul pentru a primi ajutor sub forma unei pensii de urmaș. După ce a bătut drumurile mai mult de doi ani și a scris autorităților centrale, banii au început să vină abia din 1951.