Arhiva Centrului de Istorie a Evreilor din România păstrează în fondurile ei documente din perioada 1800 – 1989 care au aparţinut Federaţiei Comunităţilor Evreieşti, Centralei Evreilor din România, altor uniuni de comunităţi evreieşti existente înainte pe teritoriul României, Comunităţii din Bucureşti şi comunităţilor din provincie, şcolilor, organizaţiilor sioniste, asociaţiilor cultural-sportive, societăţilor de caritate, templelor, sinagogilor şi alte instituţii comunitare.

 

Mai reprezentative şi mai complete sunt fondurile personale ale Şef Rabinului dr. Moses Rosen, ale scriitorilor Barbu Lazăreanu, Emil Dorian, ale Centralei Evreilor din România, ale comunităţilor din Bucureşti, Craiova, Piatra Neamţ şi Alba Iulia, ale cancelariei Şef Rabinului (1965-1982), ale Templului Coral şi Şcolii Focşăneanu din Bucureşti.

 

Documentele sunt de o mare diversitate: corespondenţă, statute şi regulamente, planuri şi dări de seamă, bilanţuri, bugete, state de plată, liste şi tabele, acte personale ş.a.m.d, originale, manuscrise şi copii.

 

În cadrul Arhivei Centrului de Istorie a Evreilor din România, un loc important îl ocupa Fototeca, care reconstituie cronologic momente din istoria evreilor din România, acoperind perioada secolului al XIX-lea, perioada interbelică, perioada Holocaustului, perioada de după 1945 şi cuprinde şi fonduri speciale privind şcoli, sinagogi, comunităţi, personalităţi, teatru şi artă.

 

O parte din aceste imagini au fost scanate în diverse ocazii, pentru colaborări cu televiziuni, documentare, filme, expoziţii – cum este ultima expoziţie realizată de Lya Benjamin în cadrul Euroiudaica/ Sibiu Capitala Culturala Europeană 2007. Aceste documente produse de-a lungul timpului de către organizaţiile sociale, culturale şi religioase ale populaţiei evreieşti reprezintă izvoare istorice şi fac parte din Fondul Arhivistic Naţional, fiind considerate de valoare deosebită pentru studierea şi cunoaşterea istoriei României. Ele au fost atestate ca atare de Arhivele Naţionale, conform Legii Arhivelor din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I-a, Legi, Decrete, Hotărâri şi alte acte, Bucureşti, anul VIII, nr. 71, 9 aprilie 1996, p. 1-8.

 

Scanarea, documentarea fotografiilor din arhiva noastră şi afişarea lor pe site-ul CSIER va fi un pas necesar pentru consolidarea imaginii instituţiei noastre şi un prim pas pentru modernizare şi intrare în circuitul cultural. Ne propunem o fişare riguroasă, care să ofere şi o sursa documentară pe lângă imaginea la o rezoluţie specifică internetului, cu posibilitatea doar de vizualizare. Măsura ar constitui şi un beneficiu pentru viitoare colaborări cu diverse instituţii şi pentru o mai bună cunoaştere a vieţii evreieşti.

 

Pe termen lung ne propunem sa trecem pe suport electronic documentele de hartie, pentru a nu fi supuse in continuare distrugerii mecanice, prin rasfoire si cercetare.

 

 

 

 

Accesul la cercetare in arhiva CSIER este posibil în baza unei cereri de cercetare catre directorul institutiei, in care se precizeaza datele personale, tema studiata si fondurile de interes. Accesul este gratuit.

În sălile de studiu se studiază numai documentele aflate în depozitele proprii.

Cercetătorilor li se pun la dispoziţie Lista fondurilor şi colecţiilor date în cercetare şi instrumentele de evidenţă existente.

În sălile de studiu ale Arhivelor Naţionale pot fi cercetate documentele care îndeplinesc toate condiţiile prevăzute de lege: nu lezează drepturile şi libertăţile cetăţeanului, sunt prelucrate arhivistic, iar starea de conservare permite consultarea lor.

Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – a Federației Comunităților Evreiești din România este afiliată Arhivelor Naționale din România.

Legea Arhivelor Naţionale 16/1996 conţine următoarele prevederi:

Art.20. Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României pot fi consultate, la cerere, de către cetăţeni români şi străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unităţii creatoare sau deţinătoare.Anexa nr.6 LISTA termenelor după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor:

  • documentele medicale, după 100 de ani de la crearea lor;
  • registrele de stare civilă, după 100 de ani de la crearea lor;
  • dosarele personale, după 75 de ani de la crearea lor;
  • documentele privind viaţa privată a unei persoane, după 40 de ani de la moartea acesteia;
  • documentele referitoare la siguranţa şi integritatea naţională, după 100 de ani de la crearea lor;
  • documentele privind afacerile criminale, după 90 de ani de la crearea lor;
  • documentele privind politica externă, după 50 de ani de la crearea lor;
  • documente ale societăţilor comerciale cu capital privat, după 50 de ani de la crearea lor;
  • documentele fiscale, după 50 de ani de la creare;
  • documentele notariale şi judiciare, după 90 de ani de la crearea lor.

 

Director, Adrian Cioflâncă

Contact: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.