Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) este o structură de cercetare științifică, documentare și prezervare arhivistică. CSIER funcționează în cadrul compartimentului Cultură, Știință, Media al Federației Comunităților Evreiești din România. CSIER există din mai 1977, iar anul acesta, la 40 de ani, se vor organiza mai multe manifestări aniversare , între care o expoziție dedicată împlinirii a 100 de ani de activitate Joint în România, vernisată în cadrul Nopții Sinagogilor la Tempulul Unirea Sfântă din strada Mămulari, în mai 2017. 

Printre cele mai importante proiecte ale CSIER este Școala de vară de la Cristian, organizată în august 2016 pentru a doua oară, cu cofinanțarea Centrului de Studii Ebraice al Universității București și FCER. Tema a fost „Evreii în sfera publică a României moderne. Site-ul școlii de vară (www.scoaladevaracsier.ro) și ecourile acesteia din presă ne dau motive să continuăm organizarea școlii și în 2017. Tema va fi „Locuri ale memoriei evreiești în România.

În cadrul președinției României în 2016-2017 a International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA), CSIER a colaborat la realizarea mai multor proiecte. Adrian Cioflâncă a elaborat textele cu conținut istoric ale plăcilor comemorative care au fost montate pe gările de unde au fost deportați evrei în toamna anului 1941, într-un proiect dus la îndeplinire de FCER și INSHR-EW. La Varșovia, în 17 noiembrie 2016, Centrul a vernisat o expoziție în colaborare cu Institutul Evreiesc de Istorie din Varșovia cu tema „75 years since the pogroms in București and Iași. Year 1941 in Romania (documentare foto Anca Tudorancea și Adrian Cioflâncă) și a lansat o broșură în limba poloneză despre cele două pogromuri (cu studii scrise de Adrian Cioflâncă și Radu Ioanid). De asemenea, Adrian Cioflâncă și Irina Spirescu au realizat o expoziție privind Pogromul de la Iași, în clădirea fostei Chesturi de Poliție din Iași, care a fost inaugurată în timpul Plenarei IHRA de la Iași, din 7-9 noiembrie 2016.

  CSIER a demarat un amplu efort de digitalizare integrală a arhivei proprii și a colecției de broșuri rare. Pentru aceasta, utilizează platforma proprie de digitalizare, dar se bazează în special pe scanerul performant obținut prin protocolul încheiat cu Biblioteca Metropolitană București în noiembrie 2016. Buna desfășurare a procesului de digitalizare a fost asigurată de Cătălin Bontaș, Laurențiu Dubău și Livia Liberman. Fundația Caritatea contribuie la mentenanța și asigurarea aparaturii.   

CSIER şi-a continuat activitatea pe planurile: 1) cercetare; 2) documentare şi conservare; 3) valorificarea cercetării prin publicaţii şi comunicări. La acestea se adaugă şi activităţile legate de solicitări de documentare din partea conducerii FCER sau ale diverselor comunităţi; solicitările legate de emiterea de adeverințe pe baza Legii nr. 189/2000, colaborarea cu diverse instituţii culturale româneşti şi internaţionale, cu universități și biblioteci etc.

 

Teme de cercetare angajate pentru 2016 - 2017:

 

Adrian Cioflâncă: Holocaust în România; Pogromul din București (documentare 2014 - 2016, finalizare album, 2017); Masacrele antisemite din nordul Iașului (iunie 1941 (finalizare volum 2017); Anca Tudorancea: Bucureștiul sefard (documentare 2014 - 2016, finalizare album 2016); Pogromul din București (documentare 2014 - 2016, finalizare album, 2017), Sinagogi și temple demolate în București în anii sistematizării (documentare 2017, finalizare album 2018); Natalia Lazăr: coeditare, Activitatea Joint Distribution Committee în România (documentare 2014 - 2016, finalizare 2016 - album foto, finalizare 2017 - volum de documente); Emigrarea evreilor din România în perioada comunistă (documentare 2014 - 2016, finalizare 2017); Activitatea Bnei Brith in România (documentare, 2017 - 2018); Lya Benjamin: coeditare, Activitatea Joint Distribution Committee în România (documentare 2014 - 2016, finalizare 2016 - album foto, finalizare 2017 - volum de documente);  IMER, Volumul IV (1850 - 1867), finalizare 2017; Andreea Toma: Presa și organizațiile femeilor evreice din România la începutul secolului XX (documentare 2016 - 2017, finalizare 2018).; Irina Spirescu: Arhitecți și ingineri evrei în România modernă (documentare 2017 - 2018, finalizare volum 2018), Detașamente de muncă obligatorie în București (documentare 2017 - 2018, finalizare volum documente 2019). 

     În cadrul unui proiect de documentare a pogromului din București, Adrian Cioflâncă a identificat, pe 7 septembrie 2016, locul masacrului antisemit de la Jilava, cu ajutorul documentelor de arhivă și al martorilor. Locul a rămas neidentificat timp de 75 de ani. Propunerea CSIER este de a se marca acest loc printr-un monument. 

Între iunie și septembrie 2016, Adrian Cioflâncă și Anca Tudorancea au făcut documentarea istorică, pentru proiectul O istorie: 21 – 23 ianuarie 1941 (pentru realizarea proiectului teatral Tur – retur 1941; București:  10 iunie 15 noiembrie 2016), spectacol pus în scenă de Teatrul Evreiesc de Stat. 

O parte specială a documentării privind victimele Holocausului o reprezintă solicitările legate de legea 189/2000 (responsabil Elena Nichifor). Au fost tehnoredactate în 2016 un număr de 96 adeverințe și 24 adrese privind această lege, completată cu Legea nr. 323/ 2004; precum și înregistrate, pregătite, expediate şi întocmirea dosarelor pentru Arhiva Centrului. 

În cursul anului 2016 au existat solicitări pentru studierea la sala de lectură a 114 dosare din diferite fonduri ale arhivei CSIER (responsabil Cătălin Bontaș, asistent Paul Rosenfeld) din partea a 18 solicitanți din țară. 4 cercetători din străinătate au solicitat un număr de 81 de dosare. Din partea angajaților CSIER au existat solicitări de studiere a 168 de dosare.  

În registrul de consultare al cărţilor din fondul de bibliotecă al CSIER (responsabil Marius Popescu), s-au inregistrat 18 cititori, angajaţi CSIER și cercetători externi: studenţi, masteranzi, doctoranzi, etc. Numărul cărţilor consultate până în prezent este de 156 volume. Ultima carte intrată în evidenţa Bibliotecii CSIER are numărul de inventar 5804. Sala de lectură este folosită atât pentru cititorii de la Bibliotecă cât și pentru cei de la Arhivă, fiind dotată cu 2 camere de luat vederi. 

În perioada raportului au fost documentate fotografic (responsabil fototecă Anca Tudorancea): expoziția și albumul despre pogromul din București, ilustrare volum RIER, documentare și ilustrare album despre activitatea Joint în România, documenatare foto pentru proiectul teatral Tur retur 1941, pentru proiectul Vitorul memoriei, alte solicitări de fotografii în special pe tematica Holocaustului, dar și înregistrare de fotografii noi. Digitalizarea fotografiilor la rezoluție mică și ilustrarea inventarului arhivei foto este un nou proiect (asistent Livia Liberman) ce va fi disponibil online, care va spori vizibilitatea arhivei și achiziția de fotografii.  

Pentru popularizarea Fototecii și a valorii documentare deosebite ale unor imagini fost instituită o rubrică permanentă în cadrul paginii CSIER, din revista Realitatea Evreiască: Mărturii fotografice. Rubrica își propune să analizeze fotografii interesante din viața comunităților evreiești. Multe din aceste fotografii s-au încadrat în tematica proiectului #numenunumere, pentru o reconstituire simbolică a vieții unor victime ale Holocaustului.

 

Valorificarea cercetării:

 

Revista Centrului (al cărui ultim număr a apărut în 2012) a trecut de la vechea denumire de Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei Istorice a Evreilor din România la Revista de Istorie a Evreilor din România (nr. 1, 2016, editor Natalia Lazăr,  Editura Hasefer, București, 2016, cu finanțarea tiparului prin câștigarea unui concurs la Ministerului Culturii; nr. 2, va fi publicat în septembrie 2017). Numerele vechi ale revistei au fost scanate în format pdf și se găsesc pe noul site al CSIER: www.csier.ro, la secțiunea publicații. 

A fost editat albumul foto American Jewish Joint Distribution Committee – un secol de activitate în România /A Century of Activity in Romania, album bilingv (coautoare Natalia Lazăr și Lya Benjamin, Hasefer, 2016). și este în curs de publicare un volumul de documente extins American Jewish Joint Distribution Committee în context românesc (1916-2016). Documente.

A fost continuată seria Caiete CSIER (editor Adrian Cioflâncă), cu numărul 6 despre Distrugerea cimitirelor evreiești din București și Iași în timpul regimului Ion Antonescu. 

A apărut în condiții grafice deosebite, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe, în limba română și engleză, lucrarea Povești și personaje din Bucureștiul sefard/ Tales and traces of the Sephardic Bucharest, București, Editura Noi Media Print, 2016 (coautoare Anca Tudorancea și Felicia Waldman). Lucrare ce a fost lansată în 1 februarie 2017 la Institutul Cervantes din București. Cartea este recitită ca o expoziție: București sefard: 500 de ani de istorie în imagini, cu vernisajul pe 26 aprilie, la Institutul Cervantes din București.

Din 2016, pagina CSIER este o pagină permanentă în cadrul revistei Realității Evreiești, o formă de comunicare a celor mai noi teme de cercetare și publicații din cadrul CSIER, dar și o încurajare pentru noi teme de studiu pentru documentariști și tineri cercetători. Lya Benjamin are o rubrică permanentă despre istoria comunității evreiești din București, iar Anca Tudorancea are o rubrică permanentă Mărturii fotografice, despre istorie locală și biografii prin fotografie. 

Din ianuarie 2017 CSIER beneficiază de expertiza grafică a unui designer și cercetător (Irina Spirescu), lucru care va fi reflectat în cea mai recentă expoziție CSIER, în luna mai, dar și în viitoarele lucrări științifice. De tehnoredactarea lucrărilor Liei Benjamin, dar și digitalizare a unor fonduri de arhivă se ocupă și Ioana Cristina Bontaș

Cercetătorii CSIER au susținut comunicări în cadrul unor comemorări (Templul Coral, Iași, Dorohoi etc.), dezbateri (Facultatea de Științe Politice, Universitatea București; Facultatea de Drept, Rectoratul Universității București; Artsafari; Bookfest etc.), conferințe naționale (Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Universitatea Dunărea de Jos din Galați etc.) și internaționale (IHRA; Institut für Osteuropäische Geschichte și Universitatea din Viena, Austria; School of Slavonic and East European Studies, Londra, Marea Britanie; Institutul Evreiesc de Istorie din Varșovia), training (Institutul Național al Magistraturii, București; seminar organizat pentru profesori de Consiliul Europei, Chișinău, Republica Moldova; seminarul pe teme legate de predarea Holocaustului „Survival in Sarajevo”, Centropa, București).

 



 

 

Acte si documente in chestiunea evreiasca. Memoriu prezentat de Uniunea Evreilor pamanteni Guvernului si corpurilor legiuitoare la Iasi in luna mai 1917

vizualizare

Anuarul Liceului Comercial de baieti Gh. Gh. Marzescu, Iasi - pe anul scolar 1942-1943

vizualizare

Anuarul Universitatii din Iasi 1924-1925

vizualizare

Anuarul ziarului Rasaritul Iasi 1899

vizualizare

Bericht 1908

vizualizare

Bilantul azilului de Batrani Iasi, 1909

vizualizare

Bilantul Cimitirului Israelit din Iasi, 1905-1906

vizualizare

Bilantul Cimitirului Israelit din Iasi, 1910

vizualizare

Bilantul veniturilor si cheltuielilor Societatii Fraterna Pacurari Sectia A pe anul 1909-1910

vizualizare

Bilantul veniturilor si cheltuielilor Spitalului israelit din Iasi pe anul 1892

vizualizare

Bnai Brith Iasi, 1897

vizualizare

Chestiunea Carnei Cuser si a Juramantului More-Judaico la Iasi, Apelul contra sentintei Trib. Iasi sectia a II a, facut de rabinul B. Rabinovici

vizualizare

Chestiunea Carnei cuser si a Juramantului More-Judaico la Iasi

vizualizare

Clubul de lectura sionist Iasi, 1899

vizualizare

Dare de seama a Asociatiei si Maternitatii femeilor israelite, 1916

vizualizare

Dare de seama a Camerei de comert si industrie Iasi, 1893-1895

vizualizare

Dare de seama a Comitetului de refacere a Sinagogii Mari din Iasi, 1924-1925

vizualizare

Dare de seama a orfelinatului evreiesc din Iasi, 1925-1929

vizualizare

Dare de seama a primei Societati a femeilor israelite din Iasi, 1922-1925

vizualizare

Dare de seama a Societatii Filantropice Ghizela si Arnold Weinrauch, 1925

vizualizare

Dare de seama a Spitalului israelit din Iasi, 1896

vizualizare

Dare de seama a Spitalului israelit din Iasi, 1905-1906

vizualizare

Dare de seama a spitalului israelit din Iasi, 1925-1927

vizualizare

Dare de seama si Bilantul Spitalului Israelit din Iasi, 1909-1910

vizualizare

Darea de seama a Orfelinatului din Iasi pe anii 1930-1935

vizualizare

Darea de seama pe anul 1903-1904, Societatea Cultura din Iasi

vizualizare

Darea de seama si bilantul de venituri si cheltuieli ale Spitalului israelit din Iasi si ale sectiunii Chevra Kedoische pe anul 1919 -1920, Iasi

vizualizare

Din viata oraselor. Comerciul si industria la orase. Conferinta tinuta in Aula Universitatii de Valeriu Kulubei

vizualizare

Discurs rostit la Serbarea de 10 Mai 1887 de rabinul S. Tauber

vizualizare

Dr I Niemirower, Ochire asupra istoriei comunitatii israelite din Iasi, conferinta rostita la Toynbee Hall in Iasi

vizualizare

G. Flaisen, Consiliul de Igiena Publica, Raport pe anul 1880

vizualizare

I. Drimer, Studii critice, vol I 1923

vizualizare

I. Groper, O zi la Iasi. Calauza ilustrata

vizualizare

Ideologia israelita vol. I, Idealismul cultural de Rabin Menahem Gutman

vizualizare

Ioan Dafin, Alte figuri iesene

vizualizare

Itic Rubin, Teatrul evreiesc din Iasi. Scurt istoric. Prefata de S. C. Cristian

vizualizare

Jean Pascal, Privelisti iesene

vizualizare

Liga Comunitatilor Israelite Romane, Act de constituire, 1901

vizualizare

Procesul Goldner - Soimaru, Pledoaria lui Nicolae Ionescu 1874

vizualizare

Rabinul D. Guttman din Husi, Principiile religiunii israelite, 1924

vizualizare

Regulamentul Cimitirului Israelit din Iasi Copou, 1895

vizualizare

Serbare la inaugurarea Scolii israelite din Podu Iloaiei, 1914

vizualizare

Statutele primei societati CARITAS HUMANITAS pentru vindecarea, ajutorarea membrilor bolnavi si conducerea celor decedati

vizualizare

Statutele primei societati Fraterna Israelita pentru intretinerea Azilului de batrani

vizualizare

Statutele primei societati fraterne de binefacere a comerciantilor israeliti de bauturi spirtoase, 1877-1904

vizualizare

Statutele Societatii Literare Israelite Iasi, 1889

vizualizare

Statutele spitalului israelit din Iasi

vizualizare

Statutul comunitatii evreilor din Iasi

vizualizare

Statutul Comunitatii israelite Iasi

vizualizare

Uniunea Evreilor Pamanteni Tg. Frumos, Dare de seama pana in 1913

vizualizare

Veniturile si cheltuielile spitalului israelit din Iasi pe anul 1892

vizualizare

 

 

 

Fototeca CSIER

Fototeca CSIER este cea mai importantă arhivă fotografică despre istoria evreilor din România care conține numeroase fotografii inedite (începând cu jumătatea secolului al XIX-lea) legate de participarea evreilor în Războiul de independență, campania din 1913 sau primul război mondial, emigrarea la începutul secolului XX, activitatea comunităților evreiești din România, precum și de organizații și societăți interbelice, Holocaustul în România (unul dintre cele mai importante fonduri ca documentare), activitatea Comitetului Democratic Evreiesc, activitatea Federației Comunităților Evreiești, activitatea Joint în România, activitatea Șef Rabinului Moses Rosen etc.

O altă sursă de fotografii este fondul de IX Artă (din fondul de arhivă docmentară al CSIER), unde se găsesc și albume legate de evenimente din timpul Holocaustului, de anumite familii cunoscute sau celebrul album al exploratorului Iulius Popper (exemplar original care a aparținut familiei sale, unul dintre cele 2 existente în lume).

Fototeca respectă aproximativ aceeași împărțire cu Arhiva de documente a  CSIER, în nouă fonduri cronologice sau tematice (cu excepția lipsei fondului X. Imobile), respectiv

Fondul I (Secolul al XIX-lea - 1919): 54 de plicuri

Fondul II (Interbelic): 26 de plicuri

Fondul III (Holocaust): 414 de plicuri

Fondul IV (Școli): 160 de plicuri

Fondul V (Sinagogi. Cimitire): 388 de plicuri

Fondul VI (Comunități): 378 de plicuri

Fondul VII (post 1945 – prezent): 726 de plicuri

Fondul VIII (Personalități): 712 plicuri

Fondul IX (Artă): 60 de plicuri

Fondul IX (Teatru): 30 de plicuri

     Fotografiile sunt depozitate în cutii speciale care conțin un număr variabil de fotografii (1-40) grupate tematic în plicuri de formate diferite (de la format 1 – la 4). Inventarele sunt în curs de digitalizare și vor fi disponibile online.  A fost creat recent Fondul IX Teatru, care cuprinde materiale inedite despre teatrul Barașeum și în curs de prelucrare materiale despre trupa din Vilna, Teatrul Evreiesc de Stat etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acces Fototecă

Documentarea se face pe bază de cerere scrisă catre directorul CSIER (unde se va menționa numele, adresa și datele de contact ale petentului, titlul și scopul cercetării), care va fi preluată după aprobare de responsabil cu Fototeca pentru prelucrare (căutare, răspuns, scanare, document copyright).

CSIER va fi consultat în cazul refolosirii sau publicării, iar utilizatorul își asumă folosirea responsabilă și va furniza o copie a materialului realizat.

*Imaginile vor fi citate cu sursa

Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Federația Comunităților Evreilor din România

Imaginile nu se împrumută în stare originală, ele sunt accesibile doar digitalizat la rezoluție mică pe baza de cerere de cercetare și contra cost la rezoluție de 300 - 600 dpi.

Începând din 15.05.2014, cu avizul oficiului juridic al FCER, sunt în vigoare următoarele contribuții financiare pentru diverse activități legate de arhivă și departamentul de documentare CSIER.

Serviciu

Cine aplică

Cost

Căutare/documentare în arhiva CSIER

Documentariști, arhivist

45 ron

Scanare/ prelucrare fotografii din arhiva CSIER

Arhiva foto

5 ron/fotografie

Copyright fotografii din arhiva CSIER pentru publicare în cărți/ difuzare în filme documentare

Arhiva foto

10 euro/fotografie

Copyright fotografii din arhiva CSIER pentru difuzare în filme artistice

Arhiva foto

15 euro/fotografie

 

*Cercetarea de arhivă și răspunsurile către instituții vor fi avizate de un specialist cercetător al CSIER.

Contribuția va fi virată  cu specificația de Contribuție pentru Federația Comunităților Evreiești din România - Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, la Banca Comercială  Română, Filiala Sector 3, cod IBAN (euro): RO94RNCB0074011952750003, sau direct la casieria FCER.

 

 

 

 

 

Revista de Istorie a Evreilor din România/ The History Journal of the Jews in Romania

 

Revista de Istorie a Evreilor din România (cum a fost redenumit, din 2016, Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei istorice a evreilor din România) este o publicație științifică anuală consacrată lucrărilor de cercetare științifică, cu tematica legată de istoria evreilor din spațiul românesc, în context internațional. Revista este editată de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România, și publicată la Editura Hasefer.

 

The History Journal of the Jews in Romania (as the Bulletin of the Centre, Museum and Historical Archive of the Jews in Romania was renamed in 2016) is an annual scientific publication devoted to the research of topics pertaining to the history of the Jews in the Romanian territories, in an international context. The Journal is edited by the Centre for the Study of the History of the Jews in Romania, within the Federation of Jewish Communities of Romania, and published by the Hasefer Publishing House.

 

Revista poate fi procurata prin intermediul editurii Hasefer. The magazine can be purchased through the Hasefer Publishing House, Email to: difuzare@hasefer.ro.

 

În București, revista poate fi găsită la următoarele librării/ In Bucharest, the magazine can be found at the following bookstores click aici

 

Colegiul Editorial/ Editorial College:

Lya BENJAMIN (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România)

Radu IOANID (United States Holocaust Memorial Museum)

Ştefan Cristian IONESCU (The Hugo Valentin Centre, Uppsala University)

Andi MIHALACHE (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi)

Lucian NASTASĂ- KOVÁCS (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj)

Ion POPA (Centre for Jewish Studies, University of Manchester)

Liviu ROTMAN (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative)

Michael SHAFIR (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj)

Vladimir TISMĂNEANU (University of Maryland)

Aurel VAINER (Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România)

Felicia WALDMAN (Universitatea din Bucureşti)

Colegiul De Redacţie/ Editorial Board:Adrian CIOFLÂNCĂ, Natalia LAZĂR, Anca TUDORANCEA, George WEINER 

Director:

Adrian CIOFLÂNCĂ 

 

RIER 1 (16-17), 2016; editor: Natalia LAZĂR Varianta intergală aici / Full version here

RIER 2 (18), 2017; editor: Anca TUDORANCEA (CIUCIU) Sumar și abstracte aici / Summary and abstracts here

RIER 3 (19), 2018; editor: Andreea BALABAN (TOMA) Sumar și abstracte aici / Summary and abstracts here

 

Cerinţe de tehnoredactare:

 

Lucrarea va fi redactată în format A4, cu font Times New Roman, 12, la distanţa de 1,5; număr maxim de pagini – 10-15. Studiile vor fi însoțite de rezumat în limba engleză și cuvinte cheie (maxim 5) și, de asemenea, un short bio pentru lista de prezentare a autorilor.

Pentru aşezarea în pagină se vor respecta următoarele cerinţe:

- sus: 2 cm

- jos: 2 cm

- stânga / dreapta: 2,5 cm

Alineatele vor fi setate automat, la 1,25 cm.

Titlul lucrării: bold, centrat, Times New Roman, 12, urmat de un rând liber

Titlul universitar, numele şi prenumele: bold, dreapta, Times New Roman, 12

Instituţia de provenienţă: bold, dreapta, Times New Roman, 12, urmat de un rând liber

Rezumatul: Times New Roman, 10, italic, urmat de un rând liber (maximum 200 cuvinte)

 

Marcarea titlurilor menţionate în interiorul textelor/notelor şi evidenţierea unor cuvinte/sintagme se va face numai cu ajutorul cursivelor/italicelor. Pe cât posibil, se va evita folosirea aldinelor (bold), cu excepţia titlurilor capitolelor şi subcapitolelor. Sublinierea (funcţia underline) nu se va întrebuinţa deloc.

Referinţele vor fi inserate în text, folosind tehnica notelor de subsol.

 

Notele de subsol vor fi redactate cu Times New Roman, 10, după modelul:

 

Alexandra Tomiţă, O istorie „glorioasă”. Dosarul protocronismului românesc, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2007.

Michael Shafir, „Xenophobic Communism: The Case of Bulgaria and Romania”, în The World Today, vol. 45, no. 12, 1989, pp. 208-212.

 

Bibliografia – referinţele bibliografice vor fi trecute în ordine alfabetică, cu Times New Roman, 10, după următorul model:

Steuerman-Rodion, Avram, Cartea băiatului meu. Autobiografie, Iași, Institutul de Arte grafice, Viața Românească, 1924.

sau

Cronica săptămânii, în Egalitatea, anul XIII, nr. 24/22 iunie 1912, p.7.

 

Layout requirements:

The paper will be edited in A4 format, Times New Roman, size 12 font. The distance between lines will be 1.5 and the number of pages will be 10 to 15. The studies will be accompanied by a summary in English and keywords (maximum 5) and also a short bio of the author.

For layout purposes, the following requirements will be complied with:

- top edge: 2 cm

- bottom edge 2 cm

- left / right edges: 2.5 cm

Paragraphs will be automatically set at 1.25 cm.

The title of the work will be: bolded, centered, Times New Roman, size 12 fonts, followed by a blank line.

University position, name and surname of the author: bolded, on the right, Times New Roman, size 12 fonts

Institution of affiliation of the author: bolded, on the right, Times New Roman, size 12 fonts, followed by a blank line

Abstract: Times New Roman, size 10 fonts, italics, followed by a blank line (maximum 200 words)

 

Titles mentioned inside the texts / notes, as well as certain words / phrases will be marked only by using italics. As much as possible, kindly avoid using bolded letters, except for the titles of chapters and subchapters. The underline function will not be used at all.

References will be inserted in the text by using the same technique as for footnotes.

 

Footnotes will be written in Times New Roman, size 10 fonts, according to the model:

 

Alexandra Tomiţă, O istorie „glorioasă”. Dosarul protocronismului românesc, Editura Cartea Românească, Bucharest, 2007.

Michael Shafir, „Xenophobic Communism: The Case of Bulgaria and Romania”, în The World Today, vol. 45, no. 12, 1989, pp. 208-212.

 

Bibliography - references will be listed in alphabetical order, Times New Roman, size 10 fonts, in the following format:

Steuerman-Rodion, Avram, Cartea băiatului meu. Autobiografie, Iași, Institutul de Arte grafice, Viața Românească, 1924.

or

Cronica săptămânii, in Egalitatea, anul XIII, nr. 24/22 iunie 1912, p.7.